"Doriti o vacanta departe de aglomeratia orasului in intimitate , fara a fi deranjat de alti turisti sau personalul de deservire? ... Atunci optati pentru casa mea de vacanta situata in localitatea Sulta, Comuna Agas, Judetul Bacau. Doresc sa va ofer un produs turistic usor diferit de ceea ce este o pensiune, inchiriez casa de vacanta exclusiv unui singur grup asftel incat turistii sa se poata bucura de timpul liber alaturi de familie sau cu prietenii într-un cadru intim fara a fi deranjati in incinta spatiului de cazare."
CONTACT
Sat Sulta, Comuna Agas, Judetul Bacau
Telefon: 0732305701
0234382104 (numai vara)
Date generale Comuna Agas, Judetul Bacau
Suprafaţă totală: 21.039,55 ha, din care:Telefon: 0732305701
0234382104 (numai vara)
Date generale Comuna Agas, Judetul Bacau
suprafaţă agricolă 8.535,8 ha (arabil 240 ha, păşuni 4.629,19 ha, fâneţe 3.666,6 ha);
suprafaţă neagricolă 12.503,75 ha (păduri 11.898,61 ha, ape şi stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcţii 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha);
Comuna Agăş are un numar de 8 sate componente: Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea şi Sulţa.
suprafaţă neagricolă 12.503,75 ha (păduri 11.898,61 ha, ape şi stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcţii 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha);
Comuna Agăş are un numar de 8 sate componente: Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea şi Sulţa.
Localizare
Comuna Agăş este situată în partea de vest a judeţului Bacău în zona de munte pe Valea Trotuşului, aşezată pe cursul superior al acestuia, între munţii Ciucului şi munţii Tarcăului, la o distanţă de 80 km faţă de municipiul Bacău. Comuna Agăş face parte din zona de dezvoltare Nord-Est. Oraşele cele mai apropiate sunt: Comăneşti la 20km, Oneşti la 55km şi Miercurea Ciuc (judeţul Harghita)la 65 km.
Comuna Agăş este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575m, Preluci 540m, Goioasa 542m, Beleghet 540m, Diaconeşti 522m, Sulţa 630m, Coşnea 745m.
Condiţii geografice, geologice şi climaterice
Majoritatea suprafeţelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporţie de peste 50%, iar diferenţa este reprezentată de pajişti naturale, numai o mică parte este suprafaţă plană, care se pretează culturilor agricole.
Munţii Ciucului, aşezaţi pe partea dreaptă a râului Trotuş, pe teritoriul comunei Agăş, sunt străbătuţi de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felţuian 863m, Felţuienaş 1233m, Grohotiş 785m, Cristeş 1385m. Munţii Tarcăului sunt situaţi pe partea stângă a râului Trotuş şi sunt formaţi din culmi ca: Muncel 1233m, Agăş 700m, Dracoiu 700m. Atât munţii Ciucului cât şi Tarcăului sunt formaţi în special din gresie de Tarcău şi prundişuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice şi agrochimice.
Temperatura medie este cuprinsă între 4º-6º C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27º C. S-au înregistrat inundaţii în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăş a ieşit din matcă şi a inundat o parte a satului Agăş, ajungând în şosea unde au fost inundate curţile locuitorilor pe o distanţă de aproximativ 2km. Inundaţii au fost şi pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundaţii în satele Goioasa şi Sulţa, provocate de pâraiele Grohotiş şi Sulţa.
Turism
Mănăstirea DiaconeştiCondiţii geografice, geologice şi climaterice
Majoritatea suprafeţelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporţie de peste 50%, iar diferenţa este reprezentată de pajişti naturale, numai o mică parte este suprafaţă plană, care se pretează culturilor agricole.
Munţii Ciucului, aşezaţi pe partea dreaptă a râului Trotuş, pe teritoriul comunei Agăş, sunt străbătuţi de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felţuian 863m, Felţuienaş 1233m, Grohotiş 785m, Cristeş 1385m. Munţii Tarcăului sunt situaţi pe partea stângă a râului Trotuş şi sunt formaţi din culmi ca: Muncel 1233m, Agăş 700m, Dracoiu 700m. Atât munţii Ciucului cât şi Tarcăului sunt formaţi în special din gresie de Tarcău şi prundişuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice şi agrochimice.
Temperatura medie este cuprinsă între 4º-6º C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27º C. S-au înregistrat inundaţii în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăş a ieşit din matcă şi a inundat o parte a satului Agăş, ajungând în şosea unde au fost inundate curţile locuitorilor pe o distanţă de aproximativ 2km. Inundaţii au fost şi pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundaţii în satele Goioasa şi Sulţa, provocate de pâraiele Grohotiş şi Sulţa.
Turism
Mănăstirea Cotumba
Situaţia demografică
Numărul total de locuitori ai comunei Agăş: 6.800Resurse de muncă, ocuparea şi şomajul
Activitati specifice zonei:
Creşterea animalelor
Exploatare material lemnos
În comuna Agăş lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea şi prelucrarea lemnului, din care 200 angajaţi la fostul UFET, iar diferenţa la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de faţă sunt aproximativ 200 de şomeri, din care cu alocaţie de sprijin 103 persoane. În comerţ lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societaţi comerciale, cât şi la AF-uri.
Activitati specifice zonei:
Creşterea animalelor
Exploatare material lemnos
În comuna Agăş lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea şi prelucrarea lemnului, din care 200 angajaţi la fostul UFET, iar diferenţa la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de faţă sunt aproximativ 200 de şomeri, din care cu alocaţie de sprijin 103 persoane. În comerţ lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societaţi comerciale, cât şi la AF-uri.
Infrastructură
Transporturi Comuna Agăş este străbătută de DN 12 pe o distanţă de 15km. Problema cea mai stringentă o constituie drumul comunal Agăş-Coşnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de întreţinut, posibilităţile financiare ale comunei fiind limitate. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanţă de 84 km.
Telecomunicaţii
În comună există linii telefonice modernizate, respectiv, Alcatel şi 2 Oficii poştale în Agăş şi Goioasa.
Infrastructura tehnică a localităţii
Comuna Agăş deţine 66 de apartamente care au reţea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această reţea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăş fără să existe o staţie de filtrare şi tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducţiunii de apă şi instalarea unei staţii de filtrare şi tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată.
Telecomunicaţii
În comună există linii telefonice modernizate, respectiv, Alcatel şi 2 Oficii poştale în Agăş şi Goioasa.
Infrastructura tehnică a localităţii
Comuna Agăş deţine 66 de apartamente care au reţea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această reţea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăş fără să existe o staţie de filtrare şi tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducţiunii de apă şi instalarea unei staţii de filtrare şi tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată.
Istoricul comunei Agăş
Iniţial, comuna Agăş a fost sat component al comunei Brusturoasa, devenind comună de sine stătătoare în anul 1893. Actuala comună Agăş cuprinde şi fosta comună Goioasa care a fost înfiinţată în 1923 şi alipită comunei Agăş în 1968 după noua împărţire administrativ-teritorială. Tot în anul 1968 a fost alipit şi satul Coşnea care a aparţinut comunei Frumoasa, judeţul Harghita. Cea mai veche consemnare din aceasta zonă s-a făcut în anul 1757, martie 25, despre Schitul Cotumba, când stareţul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei şi Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moşia Surdu (actualmente satul Hangăneşti, comuna Brusturoasa).
În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soţia sa, Măriuţa, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii şi o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comăneşti, se cere să se facă hotarele moşiei Cotumba.
De-a lungul timpului ţăranii din zonă au participat la tot felul de acţiuni comune. Răscoala din 1907 a avut un larg răsunet în satele din valea Trotuşului, sute de ţărani ridicandu-se la luptă împotriva arendaşilor de aici. Între 15-23 martie 1907, centrul mişcărilor ţărăneşti s-a deplasat spre valea Trotuşului, semnalându-se răscoale la Comăneşti, Agăş, Brusturoasa, Dărmăneşti, autorităţile deplasând aici 400 de infanterişti şi 2 baterii de artilerie, avănd în frunte pe însuşi prefectul judeţului (publicat în "Dimineaţa" 17-21 martie 1907).
Ţăranii din această zonă au participat la luptele din cele două războie mondiale. Mărturie acestui lucru, stau monumentele ridicate la Cuchiniş, Brusturoasa, monument ridicat în cinstea celor căzuţi în primul război mondial, în imediata apropiere a Cetăţii de graniţă, construită de Gheorghe Rakoczi al II-lea. Între localităţile Ghimeş şi Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele autorului romanului Pădurea Spânzuraţilor. La biserica Agăş se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în al doilea război mondial. Cetăţenii din zonă au luptat împotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertaţii şi întregirii neamului.
În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soţia sa, Măriuţa, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii şi o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comăneşti, se cere să se facă hotarele moşiei Cotumba.
De-a lungul timpului ţăranii din zonă au participat la tot felul de acţiuni comune. Răscoala din 1907 a avut un larg răsunet în satele din valea Trotuşului, sute de ţărani ridicandu-se la luptă împotriva arendaşilor de aici. Între 15-23 martie 1907, centrul mişcărilor ţărăneşti s-a deplasat spre valea Trotuşului, semnalându-se răscoale la Comăneşti, Agăş, Brusturoasa, Dărmăneşti, autorităţile deplasând aici 400 de infanterişti şi 2 baterii de artilerie, avănd în frunte pe însuşi prefectul judeţului (publicat în "Dimineaţa" 17-21 martie 1907).
Ţăranii din această zonă au participat la luptele din cele două războie mondiale. Mărturie acestui lucru, stau monumentele ridicate la Cuchiniş, Brusturoasa, monument ridicat în cinstea celor căzuţi în primul război mondial, în imediata apropiere a Cetăţii de graniţă, construită de Gheorghe Rakoczi al II-lea. Între localităţile Ghimeş şi Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele autorului romanului Pădurea Spânzuraţilor. La biserica Agăş se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în al doilea război mondial. Cetăţenii din zonă au luptat împotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertaţii şi întregirii neamului.
